Mă lupt de o săptămâmă cu o carte americănească tradusă în italiană: teorii sociologice. Greu se mai citeste in limba asta...am numai consoane duble în faţa ochilor...
În oraş au pus beculeţe pe toate străzile, da le aprind de abia în decembrie. În magazine a apărut insuportabilul Moş Crăciun (Babbo Natale), globuleţe, luminiţe, cadouri, promoţii, sclipiciuri...lumea e fericită!La supermarket era promoţie: îti dădea cu DOAR un euro o ţigănie de statuetă (reprezentarea unui îngeraş)...la casă...întreba dacă vrei..că vezi doamne ai făcut cumpărături de la ei...ce stupid!...mai pun vreo 3 euro şi iau o carte cu coperţi cartonate.
Astăzi am fost la Biblioteca Classense cu colegele mele şi cu profu ăsta pasionat de cartea antică. Am ţinut cursul în sala de lectură destinată celor care vor să consulte cărţi rare. Ne-a prezentat profu’ nişte cărţi tipărite între 1400 şi 1700 la Venezia. Ce senzaţie să pun mâna pe vechiturile alea...Poemele lui Ovidiu, o carte decorată manual, cu imagini aurite. Versurile lui Ovidiu erau plasate la jumătatea paginii într-un pătrat alb, iar în rest erau notiţe critice. Am râs...versurile parcă nici nu contau...critica ocupa 80% din carte!Apoi o ediţie a Divinei Comedii din 1502...Am văzut şi notiţe făcute de diverşi proprietari sau cititori. Unul scrisese: „Questo libro è mio!”(cartea asta e a mea!)...cine ştie în ce an a scris...Interesant! A fost ultima întâlnire cu colegele astea care nu au darul vorbirii. Când începusem şi eu să aflu ce şi cum cu fiinţele astea...s-a terminat cursul! Cu proful mă mai întâlnesc, până în ziua plecării, că am 3 examene cu el...eternul şi fascinantul Lorenzo!
No comments:
Post a Comment