"Dragostea l-a facut sa cunoasca acea neliniste cand simti ca fiinta pe care o iubesti petrece undeva unde tu nu esti, unde nu poti sa o ajungi, dragostea careia nelinistea ii este predestinata"(Marcel Proust- Swann)
Zilele astea m-am gandit la iubire si am constatat ca in EA orice om e egoist ca-si cauta propria fericire. De aici vine si suferinta la despartirea de celalalt. Te lipsesti de ceva (cineva) ce-ti provoca placere, ce te facea fericit.
Daca ar fi lipsiti de egoism si gelozie, oamenii n-ar mai suferi din dragoste. Sa te gandesti la fericirea celuilalt departe de tine si sa te bucuri...asta da viata:) Fiecare om simte nevoia de framantare, de suferinta, de drama, ca doar suntem actori in TEATRUL VIETII.
Framantari stupide, griji care nu pot sa opreasca sau sa modifice destinul unui om, nu-si au rostul!
